Memorie


Trist şi singur
să te laşi de lume,
în noaptea venind…

nu mai surâde ca ieri,
ca alaltăieri,
ca acum două zile…

de mâine plouă
şi nu poţi face nimic
să te laşi…

de lume, de mine!
Îţi înăbuşi plânsul,
ca norii trecând…

moale şi dus,
ca o vară caldă…
Şi nu poţi să plângi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s