Înger blond

ai plecat nicăieri

Ca o sclipire în lanul de grâu
Ca o stea albastră ce trece
Chipul tău era fatal de dulce
Şi trist cerea fericirea din jur
Cu ochii de ocean înconjurat
De un deşert blând şi galben…

Înger blond, ai plecat nicăieri

Disociere

Cum gândeşti când totul se repetă ca într-un deja vu?
Şi totul rămâne în tine ca într-un vierme îmbâcsit
ce creşte ca Universul
vrând să se reproducă atunci când e umflat
…de praf.
Cum gândeşti când timpul trece
şi tu nu te-ai schimbat?
Când totul (în minte) revine ca un vis refulat,
e oare trist sau e păcat?
Am văzut că vrea să existe…
“e mare şi îşi mişcă doar capul,
dar azi va muri printre alte zeci şi mii…
în culturi.”

April

Vin ploile,
Da, îmi place la tine că nu mă dezamăgeşti
Picură, vântul
Mi-ai arătat frumuseţea şi timpul tău curge
E frig aici
Da, mi-ai spus maro în glas că pluteai pe un alb
S-a oprit
Suntem sus acum… uite-te ce privelişte…
Imi place alb
Aripi de alb mă purtau cu tine în spate
Începe iar
Şi eram pe o stradă-n oraş ca într-un vis
Vin ploile,
Spune-mi povestea ta…