Dacă viaţa ta a fost doar un vis? Şi dacă ai fost singur tot acest timp? Singur cu iluziile tale. Şi tot ce s-a petrecut, frumos vreodată, a fost doar în mintea ta… Dacă dragostea a fost doar o fantasmagorie înăuntrul unui vis? Şi nimic nu s-a-întâmplat de fapt şi nimeni n-a aflat ce-ai simţit cu adevărat cândva de mult… (inspired by Donnie Darko)
Categorii
- Filosofie (9)
- Note personale (14)
- Poezii Moderne (13)
- Poezii Romantice (33)
- Simbolism (3)
Legături
- 39,538
14 comments
Comments feed for this article
august 8, 2007 at 7:25 am
Mirela
Ma tot intreb asta de cateva zile… Doar pozele, amintirile culese si telefonul ma fac sa-mi dau seama ca nu am visat; poate sa fi fost o realitate intr-un vis, dar a existat.
august 8, 2007 at 11:21 pm
Laurentiu
De cateva zile, prietenii sunt doar amintiri, dar amintiri persistente.
august 9, 2007 at 12:52 am
Mirela
Nu, momentele petrecute cu ei sunt amintiri; ei imi sunt prieteni… comunic cu ei aproape zilnic, nu cu amintirile. In plus, daca prietenii ar fi doar o amintire, ar insemna ca am trait o iluzie… si aici chiar nu am de gand sa-ti dau dreptate :).
august 9, 2007 at 1:04 am
Laurentiu
Ma refeream la mine. Aceea e situatia mea. Cum spunea un amic: Realitatea e o iluzie.
august 10, 2007 at 4:08 am
Mirela
Scuza-ma, atunci. Dar, daca sunt prieteni, va sosi un nou moment in care nu-i vei mai considera doar amintiri… sau ma insel? Cred ca doar realitatea pe care o lasi creata de catre ceilalti e o iluzie; ceea ce traiesti tu, mai ales in interior, nu este.
august 10, 2007 at 12:23 pm
Laurentiu
Desigur ca este asa… doar ca imi plac lucrurile fantastice. De altfel, tot acest blog nu este decat o fantezie fara nume, un vis care nu va fii niciodata real… decat pentru mine. Si nu ai de ce sa te scuzi
august 10, 2007 at 11:02 pm
cutish
mi-aduc aminte intr-a 9a cand faceam toate chestiile alea ciudate la literatura care aparent n-aveau nici o legatura whatsoever, cum profa ne-a citit de undeva de “motiv vietii ca vis” . si fiindca asta n-a trezit pe nimeni (suna foarte sec si teoretic), a pronuntat traducerea :”la vida e suegno”…si subit, ni s-au facut ochii mari si toata lumea a devenit atenta……………la vida e suegno….
august 10, 2007 at 11:05 pm
Mirela
Sunt unele fragmente din blogul tau care m-as bucura sa nu devina vreodata realitate… nici, sau MAI ALES pentru tine. Poate daca le creezi in aceasta fantezie vor sta departe de viata ta… hai sa nu spun reala, ci de zi cu zi.
august 10, 2007 at 11:31 pm
Laurentiu
Buna asta cu la vida e sueno! Dar sunt convins ca daca avea un pic mai multa imaginatie, profa ar fi gasit ceva si mai interesant. “Viata e visul sufletului tau…”
august 11, 2007 at 6:18 pm
cutish
@Laurentiu: ce e mai frumos e ca nu scornise nimic din propria imaginatie..motivul literar exista ..altfel n-am mai fi discutat despre el…am sa fac sapaturi sa aflu cine si cum l-a “descoperit”..
august 11, 2007 at 7:32 pm
N3mira
Si stii ceva? daca intreaga mea viata a fost un vis, a fost cel mai frumos vis… si nici c-as vrea sa ma mai trezesc vreodata.
De-mi sunt prietenii amintiri, sunt amintiri minunate, pe care merita sa le reinvii ori de cate ori iti doresti?
Un vis, o nebunie? tot ce se poate! dar cu siguranta un vis sublim si o nebunie nemaivazuta…!
august 11, 2007 at 7:59 pm
Laurentiu
@N3mira. Intotdeauna ma lasi fara cuvinte. Mereu ma echilibrezi
@Cutish. Cuvantul “imaginatie” e aici un eufemism pentru a caracteriza exprimarea inteligenta si plina de creativitate a profesoarei.
august 12, 2007 at 3:49 pm
Mirela
“La vida es sueno”/ “Viata e vis” este cea mai importanta piesa de teatru din dramaturgia spaniola, scrisa de Calderon de la Barca. Laurentiu, sigur ti-ar placea s-o citesti.
Mi-e teama doar sa nu ne pierdem in visare… am facut asta timp de cativa anisori buni, dar fericita am fost doar atunci cand am trait tot ceea ce visasem; e adevarat ca mi-au ramas doar amintirile, pentru moment, dar cu ocazia asta am si invatat mult mai multe despre mine.
august 13, 2007 at 3:00 am
cbogdan
daca viata e un vis , am si eu o teorie in punctul tau de vedere, laur, fara vise oamenii nu traiesc, iar daca vrem sa avem viata, trebuie sa visam.
Fac visele parte din sufletul nostru? sau doar sunt iluzii si energii neconturate, din subconstientul bolnav si imbaxit, de ere pierdute, generatii moarte si amintiri uitate!?
Ma intreb un singur lucru, ce sar intampla daca fiecare din noi ar uita pentru o clipa, de ce traiesc!?
Chiar asa, de ce traim ?
CA SA VISAM
ps: ca si in alte bloguri .. gramatica mea e unica , va rog numi criticati “greselile”!