Vreau o poveste…
Împotriva întregii lumi de-aş fi şi eu;
vreau o poveste din cele reale
cu tine, cu mine, cu ei…
Şi da… mi-e dor de un ideal;
când trist adorm în noapte
cu ochii închişi, gemând…
De vis, de ea, de casă
mi-e dor ascuns şi plâng…
şi nimeni nu ascultă…
Acum că noaptea vine,
mi-e dor să râd ca ieri…
să-mi pese de nimic,
lângă un vechi cămin…

2 comments
Comments feed for this article
ianuarie 17, 2007 at 3:15 pm
Mirela
Versurile acestea mi-au adus cateva lacrimioare :)… frumoasa imagine, triste ganduri, putere de-a merge inainte.
ianuarie 20, 2007 at 11:53 am
Laurentiu
Bună critică! Mersi mult! Mă bucur să-ţi citesc comentariile.