Las-o să se liniştească, să se stingă. De abia dupa aceea vei putea visa. După ce a trecut.
O rază de lumină, care o atinge pe ea, nu te lasă să te linişteşti. Trebuie să treacă orice rază, să le vezi cum trec razele, să le simţi şi să le laşi să treacă. Toate au trecut deja, chiar dacă tu nu le-ai văzut, tu şti cum vor trece. Asta îţi dă linişte. Un timp, visând, eşti suspendat în afara lumii. Aici nu mai există nimic, decât tu şi lumina.
Dar o vezi pe ea stând, şi nu s-a schimbat nimic la ea… Las-o să se liniştească. Timpul îngheaţă…

No comments
Feed-ul pentru comentariile acestui articol